5·8 cinciopt

Ai ales o noțiune de pe hartă

Înapoi la harta claselor

Clasa a VIII-a · lumea cerului

Funcții și grafice

În observator, aceeași funcție apare în mai multe forme. Formula arată regula, tabelul organizează valorile, punctele le așază în sistemul de axe, iar graficul arată legătura dintre ele.

Scopul tău: urmărești funcția f(x) = 2x − 3 și descoperi cum se leagă regula, domeniul, tabelul, coordonatele și dreapta.

Harta noțiunii

Observatorul funcțiilor

Steaua-reper este un buton; poți apăsa și textul

Jurnalul observatorului 0 din 10 idei clarificate

Poți deschide orice stea. Firele arată doar o ordine utilă.

Platforma observatorului

Aceeași regulă, patru feluri de a o vedea.

Calculezi, traduci, compari.

Stelele ți-au arătat reprezentările. Aici treci singur de la formulă la puncte, axe și situații reale.

Calculezi o valoare, verifici un punct și citești corect domeniul.

0 / 3 rezolvate

Se consideră funcția f(x) = 2x + 5. Valoarea f(−3) este:

Fir roșu · proporționalitatea

Aceeași idee, o lume mai departe

Funcția y = ax este o proporționalitate directă.

Într-o proporționalitate directă, raportul dintre valorile corespunzătoare este constant. Acest număr constant este coeficientul a din formula y = ax. Ai ajuns astfel de la o parte din întreg la o regulă care poate fi reprezentată printr-un grafic.

  1. Clasa a V-a · Muntele Parte din întreg fracție și procent
  2. Clasa a VI-a · Marea Același ritm raport și proporție
  3. Clasa a VII-a · Peștera Aceeași formă raport de asemănare
  4. Clasa a VIII-a · Cerul Regulă și grafic funcția y = ax

Întrebare-punte

Pentru y = 2,5x, calculează y când x = 4 și apoi raportul y/x. Ce punct confirmă trecerea graficului prin origine?

Verifică legătura

y = 2,5 · 4 = 10, iar y/x = 10/4 = 2,5, exact coeficientul din formulă. Pentru x = 0 obținem y = 0, așadar punctul O(0, 0) aparține graficului.

Jurnalul observatorului · steaua 1 din 10

O funcție este o regulă

O funcție este o corespondență prin care fiecărei valori x din domeniu îi corespunde o singură valoare f(x). Valori diferite ale lui x pot avea aceeași valoare a funcției, dar aceleiași valori x nu îi pot corespunde două rezultate diferite.

Exemplul urmărit x → 2x − 3 → f(x)
Regula observatorului Pentru fiecare x din domeniu există o singură valoare f(x).
  1. Alegi o valoare x din domeniul funcției.
  2. Aplici regula exact în ordinea în care este scrisă.
  3. Notezi rezultatul ca f(x).

Încearcă tu

Care dintre următoarele corespondențe poate fi funcție?

Jurnalul observatorului · steaua 2 din 10

Domeniul: valorile permise

Domeniul este mulțimea valorilor pentru care funcția este definită. Formula singură nu este suficientă: trebuie să știi și ce valori poate lua x. Domeniul poate fi o mulțime finită sau un interval.

Exemplul urmărit D = {−1, 0, 1, 2}
Regula observatorului Înainte să calculezi, verifică dacă x aparține domeniului.
  1. Citești mulțimea D înainte să alegi valoarea lui x.
  2. Verifici apartenența: x ∈ D înseamnă că valoarea este permisă.
  3. Calculezi numai pentru valorile care aparțin domeniului.

Încearcă tu

Dacă D = {0, 1, 2, 3}, care valoare nu poate fi folosită?

Jurnalul observatorului · steaua 3 din 10

Citești notația f(x)

Notația f(2) se citește «f de 2» și cere valoarea funcției pentru x = 2. Înlocuiești fiecare apariție a lui x cu 2, păstrezi ordinea operațiilor și calculezi.

Exemplul urmărit f(2) = 2 · 2 − 3 = 1
Regula observatorului f(a) înseamnă: înlocuiește x cu a în toată formula.
  1. Scrii formula f(x) = 2x − 3.
  2. Înlocuiești x cu 2: f(2) = 2 · 2 − 3.
  3. Calculezi și obții f(2) = 1.

Încearcă tu

Pentru f(x) = 2x − 3, cât este f(4)?

Jurnalul observatorului · steaua 4 din 10

Construiești tabelul

Tabelul de valori organizează calculele funcției. Pe primul rând scrii valorile lui x, iar sub fiecare dintre ele scrii rezultatul obținut prin aceeași formulă.

Exemplul urmărit x: −1, 0, 1, 2 → f(x): −5, −3, −1, 1
x −1 0 1 2
f(x) −5 −3 −1 1
Regula observatorului Fiecare coloană din tabel formează o pereche: x și f(x).
  1. Alegi valorile lui x din domeniu și le scrii pe primul rând.
  2. Calculezi separat f(x) pentru fiecare coloană.
  3. Verifici ca rezultatul să rămână sub valoarea lui x pe care ai folosit-o.

Încearcă tu

Ce valoare completează tabelul pentru x = 3?

Jurnalul observatorului · steaua 5 din 10

Tabelul devine puncte

Din fiecare coloană a tabelului obții un punct. Prima coordonată este valoarea lui x, iar a doua este rezultatul f(x). Ordinea transformă informația din tabel într-o poziție precisă în plan.

Exemplul urmărit (−1, −5), (0, −3), (1, −1), (2, 1)
Regula observatorului Punctul funcției se scrie întotdeauna (x, f(x)).
  1. Alegi o coloană din tabel.
  2. Scrii mai întâi valoarea de pe rândul lui x.
  3. Scrii apoi valoarea de pe rândul lui f(x).

Încearcă tu

Ce punct corespunde valorii x = 2?

Jurnalul observatorului · steaua 6 din 10

Așezi punctele pe axe

Sistemul de axe transformă perechea de numere într-un punct. Prima coordonată arată deplasarea orizontală, iar a doua arată deplasarea verticală.

Exemplul urmărit (2, 1): 2 pe Ox, apoi 1 pe Oy
Regula observatorului Prima coordonată: Ox. A doua coordonată: Oy.
  1. Pornești din originea O(0, 0).
  2. Te deplasezi orizontal până la valoarea primei coordonate.
  3. De acolo urci sau cobori până la valoarea celei de-a doua coordonate.

Încearcă tu

În ce cadran se află punctul A(−2, 3)?

Jurnalul observatorului · steaua 7 din 10

Domeniul schimbă graficul

Graficul conține numai punctele ale căror prime coordonate aparțin domeniului. Pentru un domeniu finit reprezinți doar punctele obținute. Pentru un interval, toate valorile dintre capete sunt permise, iar punctele formează o porțiune continuă de dreaptă.

Exemplul urmărit mulțime finită → puncte · interval → segment
D = {−1, 0, 1, 2} 4 puncte separate
D = [−1, 2] un segment
D = ℝ o dreaptă
Regula observatorului Nu uni punctele înainte să citești domeniul.
  1. Citești dacă domeniul este mulțime finită, interval sau ℝ.
  2. Reprezinți punctele corespunzătoare valorilor permise.
  3. Unești numai când domeniul conține și valorile dintre puncte.

Încearcă tu

Dacă D = {0, 1, 2}, câte puncte are graficul?

Jurnalul observatorului · steaua 8 din 10

Trasezi dreapta

Când domeniul este un interval sau ℝ, graficul funcției f(x) = ax + b este o dreaptă sau o porțiune de dreaptă. Două puncte distincte sunt suficiente pentru trasare; un al treilea punct te ajută să verifici.

Exemplul urmărit A(0, −3), B(2, 1) → dreapta AB
Regula observatorului Calculezi două puncte. Le așezi corect. Trasezi dreapta prin ele.
  1. Alegi două valori simple pentru x, de exemplu 0 și 2.
  2. Obții A(0, −3) și B(2, 1) și le reprezinți pe axe.
  3. Trasezi dreapta prin A și B, apoi verifici punctul C(1, −1).

Încearcă tu

Care punct aparține graficului lui f(x) = 2x − 3?

Jurnalul observatorului · steaua 9 din 10

Citești a, b și axele

În f(x) = ax + b, semnul lui a arată dacă dreapta urcă sau coboară când privești de la stânga la dreapta. Numărul b este valoarea f(0), deci arată intersecția cu Oy. Când b = 0, formula devine f(x) = ax: aceasta descrie o proporționalitate directă, iar graficul trece prin origine dacă 0 aparține domeniului.

Exemplul urmărit a = 2, b = −3 · Oy: (0, −3) · Ox: (3/2, 0)
Intersecția cu Oy x = 0 → (0, −3)
Intersecția cu Ox f(x) = 0 → (3/2, 0)
Regula observatorului Pe Oy pui x = 0. Pe Ox pui f(x) = 0.
  1. Pentru Oy calculezi f(0) = −3 și obții punctul (0, −3).
  2. Pentru Ox rezolvi 2x − 3 = 0 și obții x = 3/2.
  3. Deoarece a = 2 este pozitiv, dreapta urcă de la stânga la dreapta.
  4. În cazul particular b = 0, verifici imediat punctul O(0, 0).

Încearcă tu

Unde intersectează Oy graficul funcției f(x) = −3x + 5?

Jurnalul observatorului · steaua 10 din 10

Constelația completă

Ai înțeles funcția când poți trece dintr-o reprezentare în alta și poți verifica dacă toate spun aceeași poveste. Un punct P(a, b) aparține graficului numai dacă b = f(a).

Exemplul urmărit P(3, 3): 3 = 2 · 3 − 3 ✓
situație formulă tabel puncte grafic
Regula observatorului Situație. Formulă. Tabel. Puncte. Grafic. Aceeași dependență.
  1. Citești domeniul și formula funcției.
  2. Construiești valori, perechi și puncte fără să schimbi ordinea lor.
  3. Verifici graficul prin formulă și interpretezi răspunsul în context.

Încearcă tu

Care punct aparține graficului lui f(x) = 2x − 3?