Expresie, ecuație sau inecuație?
Semnul dintre părți îți arată ce ai în față și ce ai de făcut.
2x + 3 | 2x + 3 = 11 | 2x + 3 < 11Clasa a VIII-a · lumea cerului
Din cer vezi ce părea separat: termenii, parantezele, formulele și soluțiile fac parte din aceeași hartă. Aprinzi stelele și observi cum fiecare transformare se leagă de următoarea.
Scopul tău: să recunoști ce fel de scriere ai în față, să alegi transformarea potrivită, să urmărești semnele și să scrii exact mulțimea soluțiilor.
Harta noțiunii
Steaua este un buton; poți apăsa și textul
Constelația expresiilor
Constelația inecuațiilor
Ridici privirea de la termenii asemenea
Semnul dintre părți îți arată ce ai în față și ce ai de făcut.
2x + 3 | 2x + 3 = 11 | 2x + 3 < 11Aduni coeficienții și păstrezi partea literală.
4x − 3 + 2x + 5 = 6x + 2Înmulțești fiecare termen din paranteză.
3(2x − 5) = 6x − 15Minusul din fața parantezei schimbă toate semnele din interior.
7x − (2x − 3) = 5x + 3Cauți partea care apare în fiecare termen.
6x² − 9x = 3x(2x − 3)Termenul din mijloc îți confirmă formula.
(x − 4)² = x² − 8x + 16Două pătrate despărțite prin minus devin un produs.
x² − 25 = (x − 5)(x + 5)Faci aceeași transformare în ambele părți.
3x + 5 ≤ 17 → x ≤ 4Înmulțirea sau împărțirea cu un număr negativ inversează ordinea.
−2x > 6 → x < −3Legi transformările și scrii răspunsul ca interval.
3(2x − 1) − (x + 4) ≤ 8 → x ∈ (−∞, 3]Ai văzut conexiunile. Cerul rămâne deschis.
După steaua 9 · pui regula la încercare
În dosarul „Semnul se întoarce”, localizezi greșeala, repari sensul inegalității, reprezinți soluția pe axă și o verifici cu două valori.
Deschide direct dosarulRecapitulare scurtă · trei repere
Nu repeți toată lecția. Verifici cele trei alegeri care pot schimba răspunsul.
0 din 3 repere clare
Ai legat regula de reprezentare și de verificare. Poți reveni la Cer oricând sau poți alege o altă noțiune.
Caietul observatorului
Alegi între dezvoltare, factorizare și transformări echivalente. O metodă bună face vizibile semnele, condițiile și concluzia.
Urmărești semnele, recunoști o formulă și verifici o descompunere.
0 / 3 rezolvate
Valoarea expresiei 2 − [3 − 2(1 − 4)] este:
Lucrează din interior spre exterior și scrie explicit produsul 2 · (−3).
Calculăm mai întâi 1 − 4 = −3. Atunci 3 − 2(1 − 4) = 3 − 2 · (−3) = 3 + 6 = 9. Expresia inițială devine 2 − 9 = −7.
Dezvoltarea corectă a expresiei (2x − 3)² este:
Folosește (a − b)² = a² − 2ab + b², cu a = 2x și b = 3.
Aplicăm formula pătratului diferenței: (2x − 3)² = (2x)² − 2 · 2x · 3 + 3² = 4x² − 12x + 9. Verificăm că primul și ultimul termen sunt pătrate, iar cel din mijloc este dublul produsului, cu semn minus.
Descompunerea completă a expresiei 6x² − 24 este:
Scoate mai întâi factorul comun 6; abia apoi privește ce rămâne.
Scoatem factorul comun: 6x² − 24 = 6(x² − 4). Observăm diferența de pătrate x² − 2² și obținem 6(x − 2)(x + 2). Desfacerea parantezelor reface 6x² − 24.
Cauți structura care scurtează calculul și păstrezi condițiile transformării.
0 / 3 rezolvate
Pentru x = 2026, valoarea expresiei (x + 5)² − (x − 5)² este:
Privește întreaga expresie ca pe a² − b², cu a = x + 5 și b = x − 5.
Aplicăm diferența de pătrate: (x + 5)² − (x − 5)² = [(x + 5) − (x − 5)]·[(x + 5) + (x − 5)] = 10 · 2x = 20x. Pentru x = 2026 obținem 20 · 2026 = 40 520.
Pentru x ≠ 4, expresia (x² − 16)/(x − 4) este egală cu:
Descompune numărătorul ca diferență de pătrate și păstrează condiția x ≠ 4.
Pentru x ≠ 4, avem (x² − 16)/(x − 4) = [(x − 4)(x + 4)]/(x − 4) = x + 4. Condiția rămâne necesară: expresia inițială nu este definită pentru x = 4, chiar dacă forma simplificată x + 4 ar avea sens acolo.
Mulțimea soluțiilor inecuației 4 − 3(2x − 1) ≥ 13 este:
Desfă paranteza, redu termenii, apoi observă semnul coeficientului lui x.
Desfacem paranteza: 4 − 6x + 3 ≥ 13, adică 7 − 6x ≥ 13. Scădem 7 și obținem −6x ≥ 6. Împărțim la −6 și inversăm sensul: x ≤ −1. Mulțimea soluțiilor este (−∞, −1].
Traduci o situație în expresie ori inecuație și justifici o proprietate generală.
0 / 3 rezolvate
Un pătrat are latura x + 3 cm, iar altul are latura x cm, unde x > 0. Diferența ariilor este:
Scrie diferența (x + 3)² − x² și simplific-o.
Diferența ariilor este (x + 3)² − x². Putem dezvolta: x² + 6x + 9 − x² = 6x + 9 cm². Echivalent, diferența de pătrate dă 3(2x + 3) = 6x + 9 cm².
Abonamentul A costă 15 + 8n lei, iar B costă 39 + 5n lei pentru n ședințe. A nu este mai scump decât B dacă:
Tradu «A nu este mai scump decât B» prin 15 + 8n ≤ 39 + 5n.
Rezolvăm 15 + 8n ≤ 39 + 5n. Scădem 5n și 15 din ambele membre: 3n ≤ 24, de unde n ≤ 8. Deoarece n numără ședințe, în context folosim valori naturale; la n = 8 costurile sunt egale.
Pentru orice număr întreg n, numărul n² + n este par. Care justificare este corectă?
Scoate factorul comun n și privește cei doi factori obținuți.
Factorizăm n² + n = n(n + 1). Numerele n și n + 1 sunt consecutive, deci unul dintre ele este par. Produsul are astfel un factor par și este par pentru orice n întreg, inclusiv pentru zero sau pentru n negativ.
O ramă pătrată are latura exterioară de x + 4 cm și deschiderea interioară pătrată cu latura x cm, unde x este număr natural nenul. Rama are aceeași lățime pe toate cele patru laturi.
Aria ramei este diferența dintre ariile celor două pătrate. Pentru a doua cerință, transformă fiecare condiție într-o inecuație și intersectează soluțiile.